Iepuri

Producţiile mari de carne ale acestei specii frumuseţea blăniţelor , calitate şi fineţea fibrei de lină, larga întrebuinţare a pieilor, părului, valoarea îngrăşămintelor agricole , a produselor secundare, alimentaţia iepurelui bazată pe valorificarea nutreţurilor vegetale, cerinţele limitate pentru întreţinere, îl recomanda ca pe o specie economicoasă şi rentabilă în gospodăriile populaţiei.
Iepurele de casă fiind un animal extrem de prolific şi uşor de întreţinut constituie în mod cert o îndeletnicire utilă şi necesară în ecuaţia complicată pe care momentan o creează ,, războiul ” virusului gripei aviare în balanţa cărnurilor realizate în fermele şi gospodăriile populaţiei. Experienţa acumulată pe parcursul a trei decenii în creşterea iepurilor de casă mă îndreptăţeşte să afirm că această preocupare poate fi utilă şi rentabilă cu condiţia însă ca de la început să fie bine chibzuită. Trebuie în primul rând să ne gândim ce scop urmărim şi anume realizarea unor producţii mari de carne sau dorim obţinerea unor producţii mixte de blăniţe şi carne. Pentru producţia de carne, rasele ideale de iepuri sunt: Neozeelandez alb , Chinchilla mare , California, Gri vienez - iepuri cu greutate corporală cuprinsă între 3,5-5 kg , cu un randament la sacrificare de 50-55% .
O experienţă a crescătorilor suceveni a constituit-o încrucişarea masculilor de rasă Uriaş gri cu metişi de Neozeelandez alb, Chinchilla, etc. realizându-se hibrizi cu o viteză remarcabilă de creştere, organisme bine îmbrăcate în ţesut muscular, la vârsta de 20 săptămâni, greutatea lor corporală atingând 4,5-5,5 kg, perioada în care randamentul la sacrificare este foarte bun. Iepurii de casă în ţinuturile sucevene găsesc condiţii ideale de climă, un exemplu in acest sens este faptul ca la noi nu întâlnim boala numită mixomatoză, acesta evoluând frecvent în parte de sud –vest a tării datorită căldurilor mai mari şi a incidenţei crescute a insectelor hematofage. În zona noastră se găsesc nuclee valoroase de iepuri din rasa Uriaş gri , care la maturitate realizează o greutate de 8-9 kg şi peste.
Cărnurile de iepure de casă întrunesc aprecieri deosebite , fibra musculară este fină cu gust şi aromă plăcută, suculentă, fragedă, având o mare valoare biologică. Cărnurile sunt recomandate pentru faptul că grăsimile se depun în proporţie mai mică între fibrele musculare, acumulările le întâlnim de predilecţie în jurul organelor interne şi sub piele . În compoziţia grăsimilor cărnii de iepure intră lipide uşor digestibile, având punctul de topire scăzut, împreună cu conţinutul de glucide constituie surse bogate de energie pentru organismul uman.
În general trebuie să evidenţiem conţinutul redus de colesterol. Temperatura de topire a grăsimilor fiind apropiată de temperatura organismului uman nu este solicitată prea mult în procesul de digestie funcţia hepatică , carnea putând fi consumată de vârstnici dar şi de copii. În unele tari, cum este Italia, copiii sugari când încep consumul de proteină animală primesc în hrană carne de iepure preparată.
În decursul anilor s-au creat rase de iepuri specializate pentru producţia de blănite–carne. Blăniţele unor rase, de exemplu Castor rex, imită cu succes mantourile confecţionate din piele de nurcă veritabilă (vizon) , desigur mult mai ieftine . Promovarea idei de interzicere a confecţionării hainelor în industria textilă , din piei naturale, au aruncat într-un con de umbră şi preocuparea crescătorilor de iepuri pentru blăniţe naturale. Sunt rase de iepuri ca Argintiu francez , Chinchilla, Albastru vienez, Japonez, Alaska , Havana, Turingia, Waisgranen , Pestriţ de trei culori, Loh , Olandez, a căror blăniţe sunt de o mare frumuseţe şi se pot prelucra în coloritul lor natural.

Cred că a sosit momentul ca să nu ne mai ,, îmbătăm cu apă rece” şi acum într-o lume bântuită de terorism, droguri , catastrofe naturale, intr-un cuvânt de necazuri să-i dam omului şansa în a-şi găsi soluţiile satisfacerii nevoilor sale.
Un mic calcul, prin organizarea judicioasă a programului de reproductie de la un efectiv de 10 femele, numai din primele două fătări realizate în lunile februarie-aprilie, obţinem un număr suficient de blăniţe pentru confecţionarea a 4 mantouri, 5 căciuli şi bineînţeles importante cantităţi de carne. Blăniţele cele mai bune sunt obţinute dacă sacrificam animalele în vârstă de peste 10 luni , în perioada anotimpului rece 15 dec.-10feb. Nelipsită de importantă pentru producţia de lână fină este rasa de iepuri Angora. Luciul mătăsos, tuşeul moale si plăcut deschide acestei fibre largi posibilităţi de utilizare în industria tricotajelor.
Pentru succesul acestei acţiuni de creştere a iepurilor de casă trebuie respectate câteva cerinţe de alimentaţie şi aplicarea unor acţiuni sanitare veterinare specifice.
Furajarea iepurilor să nu se facă unilateral, raţiile să fie echilibrate şi cât mai variate . să fim atenţi la calitatea nutreţurilor, îndepărtând plantele alterate , mucegăite, toxice, întrucât datorită particularităţii tubului digestiv la iepure, ele pot fermenta şi în organism poate avea loc un proces de autointoxicare. Nutreţurile verzi , umede obligatoriu se vor zvânta timp de 24-48 de ore. Crescătorii se vor adresa medicului veterinar ori de câte ori apar probleme. Acţiunile profilactice sanitare veterinare, recomandările medicului reprezentă cheia de boltă în reuşita creşterii iepurilor în fermele din gospodăriile populaţiei.

DR. MIRCEA BILIUS,medic primar veterinar
Diplomat in psihopedagogie speciala